“Verde stop natural n-ai voie sa iei!”
Din copilarie. Fiecare pantalon sau fusta cu buzunare, fiecare geaca sau bluza de trening avea o frunza verde candva, uscata, faramitata, praf facuta ulterior. Read the rest of this entry »
12
Aug
2010
Aug
2010
28
Jul
2010
Jul
2010
Multumirea
Se facea ca era o zi calduroasa de vara, culorile, desi vii, miroseau a asfalt topit si avem cumva senzatia aceea de fondue: incins si fierbinte. Stateam totusi confortabil si cat de aerisit se poate, sub o masa, la o terasa din centrul Bucurestiului si pentru ca venise seara, tantarii, de fapt tantarele, incepusera sa manance din noi.
Read the rest of this entry »
19
Jul
2010
Jul
2010
floarea soarelui
Cand eram mica, floarea soarelui mi se parea extrem de mare si de neinteles. Poate din cauza ca niciodata nu intelegeam de ce se numeste floare, pentru ca tot ce ajungea la mine era o capatana plina de seminte negre rupta in bucati pe care o ciuguleam ca o vrabiuta hamesita impreuna cu copiii din fata blocului. Ulterior am aflat ca semintele ar fi trebuit culese si puse la prajit cu sare, la cuptor sau in tigaie, dar reteta apartinea unei alte generatii pe care aveam s-o inteleg mai tarziu. Read the rest of this entry »
13
Jul
2010
Jul
2010
caldura
Este foarte cald, ingrozitor de cald, cel mai cald.
Respiratia arde, cuvintele sunt topite, suntem ascunse si salvate de crocsii care musca din asfalt, cerul si-a pierdut culoarea si verdele parca s-a imputinat. Corpurile se scurg, totul capata o lentoare, timpul se dilata si nici nu mai vrem sa ne apropiem unii de altii ca sa nu ne sufocam. Parca ne chinuim sa supravietuim, ne taram pana la destinatii si ne pitim la umbra aerului conditionat visand o ploaie salvatoare, cu bulbuci, ca sa ne creasca din nou radacinile. Read the rest of this entry »
08
Jul
2010
Jul
2010
altceva
Din cand in cand, nu la intervale regulate, ne rugam din toate incheieturile sa ni se intample ceva.
Altceva decat stim ca se intampla de obicei. Read the rest of this entry »
16
Jun
2010
Jun
2010
oboseala
Da, pana si noi obosim uneori.
Obosim mai ales atunci cand vedem ca tot ce facem se duce de rapa si toate visele, planurile, eforturile noastre, noptile nedormite, discutiile interminabile nu duc de fapt nicaieri. Obosim atunci cand nu mai stim in ce directie ar trebui s-o apucam si ne dor talpile rau de tot, ni se face un somn infinit, Read the rest of this entry »
09
Jun
2010
Jun
2010
Immm
Sunt o persoana gurmanda, recunosc.
E o stare de bine in a pregati bunatati pentru cineva: sarea curge exact cat trebuie, dupa gust, de fapt e pentru cel mai bun gust, asa, rosiile sunt proaspete si fragede si dulci, dulci, cred ca o putere divina m-a ajutat sa am parte de cele mai bune alegeri azi. Read the rest of this entry »
01
Jun
2010
Jun
2010
Despre copii
Cand vorbim despre copii ar trebui sa recunoastem totusi ca habar n-avem.
Am fost mici, e adevarat. Dar crescand, am uitat sa ne jucam, sa nu avem alte griji in afara de faptul ca mamele nu ne lasa sa trecem de nu stiu ce usa, ca nu avem voie sa vorbim cu strainii si ca ne dorim din tot sufletul sa fim si noi tratati ca oamenii mari chiar daca ne tavalim pe jos sau nu facem altceva decat sa ne invartim.
Copiii se cauta intre ei intr-o multime de oameni mari pentru ca au nevoie sa fie egali de-adevaratelea. Sa se dea peste cap si sa nu fie nimeni care sa le spuna: Nu ai voie. Ei stiu tacit, ca intre ei au voie. Chiar daca asta inseamna sa treaca de usa aceea. E un risc pe care si-l asuma. Read the rest of this entry »
01
Jun
2010
Jun
2010
Concurs: Castiga o pereche de Crocs cu AziVreau si crocs.store.ro
Concursul se va desfasura intre 1 iunie 2010 si 10 iunie 2010. La sfarsitul acestei perioade, pe 11 iunie, un castigator va fi desemnat printr-o tragere la sorti care va facuta folosind siteul Random.Org . Read the rest of this entry »
26
May
2010
May
2010
Guest post azivreau.ro – Praslea cel mic si Crocodilul simpatic
Talpile-mi ranite refuzau sa ma mai asculte. Zeci de pietre ascutite isi infipsesera coltii muscand aprig din calcaiele mele iar pielea, zdrelita pe alocuri isi inrosise vinisoarele subtiri. Incet, incet incercam sa ne indreptam catre micul cuib care ne-ar feri de pericole, catre acasa. Stii, acasa e acolo unde ti-e inima sau incotro te poarta picioarele. Stiu drumul singure asa ca tu poti merge si cu ochii inchisi. Read the rest of this entry »
